marți, 1 noiembrie 2016

random daily shits

Sunt nervoasa. Foarte. Imi sar capacele, imi sare mustaru' si imi sare si ţandăra! Ce intrebare stupida "ce cautasi?" , pe ma-ta o cautai, in pula mea, daca-ti spun "ceva", la ce cacat mai pui atatea intrebari fara sens, ca la final tot tu sa ma intrebi surprinsa: da' de ce esti nervoasa? De pula sa ma treci strada, de-aia! Da, vorbesc vulgar, urat, indecent, call it anyway you want, care-i problema ta? Asa simt eu ca-mi trec mie nervii.
N-am bani. Cred ca e o problema destul de frustranta incat sa-mi rezerv dreptul de a spune ca sunt nervoasa si ca n-am chef de nimic, nu? De unde bani? Mama? M-am saturat, in puii mei, sa-i tot cer, parca-s miloaga. Inteleg ca e singura mea sursa de venit, da' te saturi sa tot ceri asa ampulea si pt lucruri pt care nici nu-ti vine sa deschizi gura. Da-mi si mie bani sa ma duc la suc, sa imi iau haine, sa-mi cumpar nu-stiu-ce, sa-mi fac unghiile, sa ma duc in oras, sa, sa, sa.. Si culmea e, ca un om iresponsabil si handicapat ce sunt, zic de nustiu cand ca imi iau ziaru' sa-mi caut ceva part-time, si fix pula. Adevarul e ca va fi senzational sa ma duc la munca si la facultate, in acelasi timp. Dar de ce ma plang? Am cautat putin, dar sa fim seriosi, cine angajeaza cu juma' de norma, o fata, fara experienta si in acelasi timp, cu studiile la zi? Sa fim seriosi! Nu zic ca nu gasesc, dar greu, si cu mult noroc, niste oameni exagerat de indulgenti, si probabil exagerat de disperati incat sa ma angajeze pe mine. 

Si tu? Tu ce pula mea te uiti asa la mine? Sa ramai cu uitatu', ca na, eu rad la orice spui tu, sau asa ti se pare tie. Zice omu' sa fie de treaba, sa se integreze, sa socializeze si e luat la pula de restu'. Exagerez putin, da' totusi m-a miscat, deranjat, indignat treaba aia pe care ai spus-o ieri, si sa mor de nu, parca mi s-a taiat de tine. Te-am crezut baiat inteligent (inca esti), finut, frumos (nu zic nu, ce-i al tau e al tau), da' parca ti-ai cam luat din farmec, carisma, vino-ncoa de ieri. O sa incep iar sa-mi exersez comportamentul indiferent si antisocial, fara empatie, ca se observa ca n-am motive sa construiesc altul. Sau sa invat un alt tip de sensibilism, ma rog, cum i-o spune. O sa-ti dedic un post, pt ca de cateva zile incoace mi-am tot facut filme cu tine, si am toate motivele sa ma descarc putin aici, acum, sau mai tarziu, cand imi vine chef, si am ajuns la concluzia ca am fost putin cam nebuna, cand tot ce ne apropie e un orar, o clasa si un colectiv. Suna mult, zici, nu? Adica suficient cat sa-ti creezi o legatura cand te impresioneaza cineva si iti doresti sa il cunosti, nu? Dar am realizat ca toti factorii astia sunt insignifianti si inexistenti, atata timp cat nu primeaza cel fundamental. Ai ghicit. Interesul. Da, probabil nu ti l-am starnit, sau eu stiu, nu fac parte din stereotipurile pe care le-ai intalnit pana acum, fizic, ca psihic n-am avut vreo substanta de disecat si la drept vorbind, n-am prea excelat de la ultimul incident de saptamana trecuta, de la ora de sociologie. Dar de ce imi bat eu capul cu atatea intrebari cand poate pentru 3 ani de-acum incolo, vom ramane la colegu' si colega. Si parca sa-ti spun sincer, faptul ca eu cred ca tu nu ma vrei (si, defapt, asa e), sau ma rog, ca nu te interesez, ma face pe mine sa ma intereseze si mai putin pana in punctul in care o sa uit ca suntem in aceeasi clasa.In fine. Te discut mai incolo intr-un post, ca sa scriu si finele povestii noastre. Scuze. Povestii mele imaginare. :))

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu