sâmbătă, 2 mai 2015

A2.

Eşti mai mult decât mi-aş fi putut imagina vreodată, nici în cele mai ascunse obloane ale gândirii nu aş fi crezut că pot exista astfel de tensiuni, astfel de sentimente, atâta dorinţă şi în acelaşi timp atâta abţinere. Nu cred că vreodată aş fi putut spune că m-am îndrăgostit de mintea cuiva. Mă laşi fără cuvinte, mă faci să nu pot să respir, chiar şi fără să fi lângă mine. Fericirea asta-i ca un drog, sunt in sevraj şi ..askajdsakjdak. Zâmbetul ăla, şi ochii ăia, şi vorbele alea şi Doamne..

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu