sâmbătă, 11 februarie 2012

uneori

E ciudat cum uneori îţi aduci aminte de trecut altfel de cum era.Începi să-l vezi mai bun,în orice caz mai bun decât prezentul.Cum preferi să suspini după amintiri decât să încerci să te bucuri de altele,noi şi mult mai frumoase.E inexplicabil cum îţi storci şi ultima picătură de viaţă încercând să-ţi aduci aminte şi cel mai mic detaliu dintr-un decor pe care-l pui în scenă,iar..şi iar şi .. iar . Şi nu te mai saturi . Da,pentru că prezentu de acum ţi se pare mult mai dificil ,,de trăit’’.E mult mai greu să zâmbeşti sau alte din-astea.Pur şi simplu,e mai uşor să îţi aduci aminte şi să plângi,decât să faci un efort.Lucrurile noi sunt bune,schimbările sunt bune,alte..locuri,persoane îţi fac un bine.Uneori,o faţă din trecut îţi provoacă o stare de nervozitate sau melancolie profundă,prin simplul fapt că îţi aduce aminte că a existat în viaţa ta şi acum numai este pentru că aşa a trebuit să fie.. Timpu şi-a pus amprenta pe tine,fără ca tu să ai vre-un cuvânt de spus în privinţa asta.Tu,cu toate astea,te-ai schimbat şi-ai realizat ce e bine şi ce nu pentru tine,dar o mică parte din tine îşi doreşte ca şi copilu ăla de demult,prost idiot cu păreri preconcepute,cu idei tâmpite..să revină.Uneori,şti că un lucru îţi face rău dar continui cu el pentru simplul fapt că fericirea lui e mult mai presus decât durerea provocată.(pentru mine are logică .. )

Aşa că fă ce trebuie să faci,uită trecutu’ pentru că nu-ţi va aduce nici-un fel de beneficiu,bucură-te de noile momente şi bagă-ţi ce vrei în cine vrei dacă tu aşa simţi că trebuie să faci.O viaţă ai şi n-o irosi.



Un comentariu: