marți, 31 ianuarie 2012

orice război e mai uşor în doi

Eşti gândul meu bun când mă ascund în fum , şi spun că poate o să am cu tine un final de drum şi spun că dacă ar pica totu , dac-aş fi cu tine aş şti c-am luat tot potul.Eşti haina care mă îmbracă în momentu-n care toţi mă lasă baltă.Mă acoperi,mă-nţelegi,mă strângi,mă încălzeşti,mă faci  să cred că-n doi e mult mai greu să pierzi.Eşti cel care totdeauna îmi răspunde când cer întăriri,cel care nu se-ascunde,cel care poate face soare atunci când plouă,cel care poate să mă aducă într-o eră nouă.Eşti bandajul care-l pun pe rană când sângerez la pământ lipsit de orice vlagă,mă faci să mă ridic şi să mă scutur de ţărână să strâng din nou de dinţi gata de-o nouă luptă.Eşti camaradul meu când eu atârn de-un fir de aţă în acest război numit viaţî.Când înaintez cu greu cu vântu’-n faţă.M-ajuţi fără să pui prea multe în balanţă.Eşti glasul ce-l aud când totu-n jur a tăcut,când totu-n jur a trecut când linile s-au tras şi s-au mai dat alte verdicte,alte sentinţe,alte dorinţe,călcând acelaşi monoton eşti as.Locu’-n care-ntotdeauna m-am întors tu mă aduci la normal când sunt întoarsă pe dos.Şi poate n-o arăt da’ mi-ar fi mult mai greu dac-aş rămâne fără tine doar o simplă eu.Eşti zâmbetul meu dintr-o noapte neagră când după un apus lumina-i dusă toate.Reuşeşti să faci totul fără trucuri chiar dacă sunt tot eu cea care-ţi dă puţine lucruri.Orice război e mai uşor în doi nu-mi spune că sentimentele au ruginit în noi.Iar tu vei fi unul întotdeauna când vor pica din cer şi soarele şi luna.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu